Galaţi: Studiu de 2,5 milioane de euro despre cum să salvăm sturionii

Versiune tiparSend by emailPDF version

Astăzi, s-a deschis, la Galaţi, conferinţa internaţională de diseminare a rezultatelor celui mai mare proiect implementat în Uniunea Europeană, care vizează evaluarea supravieţuirii şi răspândirii puilor de sturioni din cele trei specii ameninţate critic (păstrugă, morun și nisetru). La conferinţa internaţională participă 12 specialişti din opt ţări străine – Ucraina, Serbia, Turcia, Germania, Olanda, Bulgaria, Ungaria, Danemarca, precum şi specialişti din România, beneficiarul proiectului european fiind Universitatea Dunărea de Jos din Galaţi. Proiectul, în valoare de 2,5 milioane de euro şi intitulat „Evaluarea supraviețuirii şi răspândirii în Marea Neagră a puilor de sturioni din speciile ameninţate critic, lansați în Dunărea inferioară”, este implementat din 2013. În cadrul proiectului, au fost eliberaţi în Dunăre circa 200.000 de pui de sturioni marcaţi, ce au fost ulterior monitorizaţi, pentru a se vedea gradul de supravieţuire în sălbăticie, în Marea Neagră. În cadrul conferinţei internaţionale, participanții vor discuta despre concluziile proiectului şi posibilitatea de a elabora un Plan al UE, inclusiv prin redactarea unui Regulament al Comisiei Europeme privind conservarea sturionilor.

"Ghinionul sturionilor este că fac icre negre!"

Potrivit reprezentantului Universităţii Dunărea de Jos din Galaţi, Tudor Ionescu, expert în cadrul proiectului, "ghinionul acestor specii de peşti este acela că fac icre negre". Specialistul gălăţean a adăugat că din monitorizarea celor 200.000 de pui de sturioni reproduşi în captivitate şi lansaţi în Dunăre, s-a ajuns la concluzia că nisetrul este cea mai ameninţată specie, căci 83% din exemplarele pescuite reprezentau puii lansaţi în cadrul proiectului şi doar 17% erau peşti sălbatici. Dar şi morunul şi păstruga sunt specii pe cale de dispariţie, căci toţi sturionii sunt vânaţi pentru icrele negre, o delicatesă care se vinde, pe piaţa neagră, cu mii de euro kilogramul, iar pe piaţa legală, cu peste 8.000 de euro kilogramul.

Printre măsurile de protecţie a sturionilor, cercetătorii participanţi la proiect iau în calcul prelungirea cu măcar încă 10 ani a perioadei de prohibiţie în privinţa pescuitului acestor specii, moratoriu adoptat în 2006 de România, dar care va expira anul viitor. Victor Cristea, directorul Departamentului de Acvacultură a Universităţii Dunărea de Jos din Galaţi, spune că o astfel de măsură ar trebui aplicată în toate statele europene riverane: "La nivelul UE, cred că ar trebui să se formuleze un punct de vedere în legătură cu necesitatea prohibiţiei acestei specii în perioada următoare, până când ştiinţific se va dovedi că sturionii nu mai sunt în pericol. Prelungirea prohibiţiei este legată de ciclul reproductiv al speciilor. Dacă ne propunem ca prioritate să protejăm nisetrul şi morunul, este vorba de o prelungire a prohibiţiei de cel puţin 10 ani". Pentru implementarea unei astfel de măsuri, nu doar în România, ci şi în ţările învecinate – Bulgaria, Serbia, Ucraina - trebuie ca decizia să fie adoptată de comun acord, lucru ce s-ar putea discuta în cadrul unei reuniuni regionale organizate de Agenţia Naţională de Pescuit şi Acvacultură, la finele acestei luni sau luna viitoare, crede Radu Suciu, cercetător principal la Institutul Naţional Delta Dunării din Tulcea. Acesta a adăugat însă că măsurile nu trebuie limitate doar la impunerea prohibiţiei, căci supravieţuirea sturionilor este legată şi de alţi factori, precum gradul de poluare din Dunăre: "Prelungirea prohibiţiei este o decizie greu de luat, nu poate să o ia doar România. (...) Este o decizie pe care numai ţările din regiune o pot lua - vorbim de Bulgaria, Serbia şi Ucraina. Două din ţări sunt membre UE şi toate patru sunt membre ale Convenţiei Internaţionale de Comerţ cu Specii de Plante şi Animale Ameninţate (CITES) ... Sub oblăduirea acestor organisme, reuniunea va examina ideea prelungirii prohibiţiei, dar va fi ca la un proces, se vor prezenta toate dovezile pro şi contra şi se va vota. Decizia trebuie să se ia de comun acord. Din păcate, ţările de care am vorbit, ar fi trebuit sau poate au făcut şi noi nu ştim, cercetări intensive în perioada asta de moratoriu, care să poată fundamenta menţinerea sau continuarea lui. Abia la această reuniune, datele vor fi puse cap la cap, deoerece fiecare ţară are diferite interese - comerciale, sociale, de conservare – şi convenţia, şi UE şi logica spun că ele trebuie armonizate. Moratoriul [din România, impus din 2006] a fost luat unilateral, iar convenţia spune că dacă o ţară din regiune are informaţii care impun adoptarea de măsuri radicale, este îndreptăţită să o facă, iar celelalte nu pot să continue să comercializeze, să exporte produse de la aceste specii. Despre asta a fost cazul în 2006. De data asta, reluarea recoltării în scop comercial a sturionilor, trebuie făcută de comun acord de toate cele patru ţări. Pe de altă parte, trebuie spus că din păcate, sturionii suferă când Dunărea este bolnavă. Bine, nu are probleme la fel de grave, ca alte fluvii din Europa - Rhinul, Elba sau Tamisa, care de-a lungul anilor, au avut probleme cu poluarea -, dar are şi ea probleme cu poluarea sedimentelor cu metale grele, substanţe chimice care nu sunt biodegradabile şi care se transmit în timp, se regăsesc în corpul sturionilor ca şi în corpul nostru, căci şi noi şi ei suntem capete de lanţ trofic".

Lasă un comentariu