Galaţi: Pod sau tunel? Vin valuri de euro pe Dunăre!

Versiune tiparSend by emailPDF version

Până în 2020, România are la dispoziţie nu mai puţin de 75,4 milioane de euro (la care cofinanţarea naţională s-ar ridica la 14 milioane euro) pentru realizarea de proiecte legate de fluviul Dunărea. Potrivit unui memorandum pe care Guvernul tocmai l-a aprobat, România face parte din Programul transnațional DUNĂREA 2014-2020, un instrument de finanțare ce are ca scop susținerea integrării politicilor din domeniile selectate în macroregiunea Dunării.

Potrivit biroului de presă al Guvernului, prin acest program se urmărește obținerea unui grad mai ridicat de integrare teritorială a regiunii eterogene a Dunării. Nu mai puţin de 14 state, printre care şi România, beneficiază de acest instrument financiar, care până în 2020, este finanţat din Fondul European de Dezvoltare Regională cu un buget de 202.095.405 euro şi Instrumentul de Pre-Aderare, cu un buget de 19.829.192 euro. “Partenerii din statele membre, inclusiv România, au la dispoziţie doar bugetul FEDR – României îi va reveni aproximativ 75,4 milioane de euro -, fondurile IPA fiind alocate statelor candidate şi potenţial candidate. (…) Cofinanțările naționale sunt prevăzute la aproximativ 37,5 milioane de euro, România urmând a contribui cu 14,01 milioane de euro”, mai informează sursa citată. Potrivit acesteia, programul Dunărea 2014-2020  va opera pe cinci axe prioritare: “inovare și responsabilitate socială în Regiunea Dunării”, „responsabilitatea față de mediu și cultură în Regiunea Dunării”, “conectivitate și responsabilitate energetică în Regiunea Dunării», « guvernanța în Regiunea Dunării » şi “asistență tehnică, dedicată finanțării structurilor de management ale programului».

Marius Stan, supărat că podul lui Stancu ar fi câştigat un loc în masterplanul pe transporturi, proiect susţinut chiar de colegul de partid al primarului, deputatul UNPR, Eugen Chebac!

Cu alte cuvinte, România beneficiază, teoretic, de fonduri europene suficiente şi pentru o dezvoltare performantă a infrastructurii legate de fluviul Dunărea, prin axa 3. Cum în zona Galaţi-Brăila există două mari proiecte – podul de peste Dunăre, proiectul fostului preşedinte al CJ Brăila, Bunea Stancu şi tunelul pe sub Dunăre, proiectul primarului Galaţiului, Marius Stan – rămâne de văzut ce va hotărî Guvernul. Asta, mai ales că în ultimul timp, senatorul PNL, Paul Ichim, a făcut lobby pentru includerea în masterplanul pentru Transporturi a proiectelor de amenajare a infrastructurii din sudul Moldovei şi nordul Dobrogei, proiecte printre care se află şi podul de peste Dunăre. Mult mai interesat este că acest demers al senatorului liberal a fost suţinut, în mod public de către deputatul gălăţean Eugen Chebac. Un gest pe cât de surprinzător din punct de vedere politic (având în vedere că deputatul Chebac este coleg de partid cu primarul Marius Stan şi, totodată, membru UNPR - deci partid aflat, teoretic, în opoziţie cu PNL), pe atât de explicabil dacă ţinem cont de gurile rele din târg care susţin că Stan i-a subminat autoritatea lui Chebac în UNPR, negociind, în toamna trecută, direct cu Gabriel Oprea, trecerea sa de la PNL la UNPR.

În plus, deja există semnale că proiectul podului de peste Dunăre s-ar afla inclus în masterplanul transporturilor din România, lucru despre care a vorbit recent, la penultima şedinţă de CL (despre care puteţi citi AICI cu vădită nemulţumire, chiar primarul Galaţiului, Marius Stan : «Dacă coroborăm acest lucru cu faptul că am aflat că la Ministerul Transporturilor a avut loc o  întâlnire a parlamentarilor noştri cu ministrul Transporturilor, întâlnire în urma căreia a rezultat o susţinere totală a podului de peste Dunăre, la Brăila, probabil puteţi face o corelare între interesele mari pe care cei care ne reprezentă le au pentru dezvoltarea oraşului. Le pasă ca celor din Corabia!".

Dacă însă Guvernul va opta pentru podul de peste Dunăre, rămâne de urmărit ce se va întâmpla cu proiectul tunelului pe sub Dunăre, proiect pentru al cărui studiu de fezabilitate, consilierii locali au aprobat (la propunerea primarului) alocarea a nu mai puţin de 10 milioane de euro. Potrivit unor recente declaraţii ale primarului Marius Stan, în urma definitivării caietului de sarcini pentru scoaterea la licitaţie a studiului de fezabilitate, valoarea estimativă a acestuia a scăzut la 5,4 milioane de euro. Însă chiar şi cu aceste fonduri alocate (spre nemulţumirea multor gălăţeni) de la bugetul local, primarul Marius Stan a vorbit în mai multe rânduri despre posibilitatea ca tunelul să fie construit printr-un proiect cu finanţare europeană, care ar fi degrevat visteria locală de la cheltuieli majore. O situaţie care, totuşi, pare din ce în ce mai improbabilă, în lumina ultimelor informaţii.

2 Comentarii

Onofrei Sergiu-... (neverificat)
+1
+46
-1
Domnule Stan Marius: DEMISIA! Atat va cerem noi prostii de galateni ai ,,Noului Galati" promis cu surle si trambite de catre dumneata cand ai candidat la primarie, si care AZI, murim de frig in case! Din cauza razboiului dintre MAFIOTII de la Apaterm/Apa-Canal/Electrocentrale/RAU PLATNICI, noi cetatenii bun-platnici SUFERIM DE FRIG. Nu avem apa calda sa ne spalam de o saptamana!!! Sa va fie rusine!!! RUSINE!!!! I-ati matale tunelurile, podurile si toate promisiunile si du-le pe Ghencea, pe Otelul, pe orice stadion vrei dumneata insa nu ni le arunca in ochi!!! Noul Galati nu are nevoie de astfel de utopii in timp ce populatia acestui oras este lasata in FRIG si fara APA CALDA!!! RUSINE!!!
anonim (neverificat)
+1
+12
-1
daca a promis ceva sa faca sa se tina de cuvant

Lasă un comentariu